Câtă mâncare aruncăm zilnic la gunoi: O realitate șocantă
În era abundenței și a consumului excesiv, una dintre cele mai tulburătoare probleme ale societății moderne este risipa alimentară. În timp ce milioane de oameni suferă de foame în lume, o cantitate uluitoare de mâncare ajunge zilnic la coșul de gunoi. Realitatea cifrelor este nu doar alarmantă, ci de-a dreptul șocantă.
Risipa alimentară în România: O problemă subestimată
Aproximativ o treime din toate produsele alimentare din România ajung la coșul de gunoi sau sunt irosite inutil, anual. Această cantitate corespunde la circa 2.55 milioane de tone de produse alimentare, cifră greu de imaginat pentru majoritatea dintre noi.
Pentru a pune această cifră în perspectivă: cantitatea de mâncare irosită anual în România ar umple 127.500 de tiruri aliniate în coloană din București până la München. Este o imagine care ar trebui să ne dea de gândit.
La nivel individual, fiecare român aruncă în medie 348 de grame de mâncare zilnic, care se însumează la aproximativ 127 kg anual. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată reprezintă echivalentul unei mese complete. Gândește-te: aruncăm, în esență, o masă pe zi.
O problemă europeană și globală
La nivelul Uniunii Europene, situația este la fel de îngrijorătoare. Anual, europenii aruncă la gunoi peste 88.26 milioane de tone de alimente. Aceasta înseamnă aproximativ 173 kg de mâncare per persoană anual.
La nivel global, risipa alimentară atinge cifre astronomice: aproximativ 1.3 miliarde de tone de alimente sunt irosite anual. Aceasta reprezintă aproape o treime din toată mâncarea produsă pentru consumul uman la nivel global.
Contrastul dureros: risipă și foamete
Ironia crudă este că această risipă masivă are loc într-o lume în care foametea rămâne o problemă devastatoare. În timp ce noi aruncăm cantități impresionante de mâncare, în țări sărace din Africa și Asia de Sud, o persoană moare de foame la fiecare 3 secunde.
Statisticile arată că peste 10 milioane de copii și adulți au murit de foame în 2018 – o cifră care ar putea fi dramatic redusă dacă alimentele ar fi distribuite mai eficient și risipa ar fi diminuată.
Impactul risipei alimentare dincolo de foamete
Risipa alimentară nu reprezintă doar o problemă etică în contextul foametei globale, ci are și un impact major asupra mediului:
- Alimente care se degradează în depozitele de deșeuri emit metan, un gaz cu efect de seră de 25 de ori mai potent decât dioxidul de carbon
- Aproximativ 25% din apa dulce din lume este folosită pentru a produce alimente care nu vor fi niciodată consumate
- Aproximativ 1.4 miliarde de hectare de teren (aproape 30% din suprafața agricolă a lumii) sunt utilizate pentru a produce alimente care sunt ulterior aruncate
Cauzele risipei alimentare
Risipa alimentară are loc în fiecare etapă a lanțului alimentar, dar în țările dezvoltate și cu venituri medii, precum România, majoritatea risipei are loc la nivelul consumatorului final:
- Cumpărături excesive: achiziționăm mai multe alimente decât avem nevoie
- Confuzia cu privire la etichetarea datei: diferența dintre „a se consuma de preferință înainte de” și „expiră la” este adesea neînțeleasă
- Depozitare necorespunzătoare: alimente stricate din cauza păstrării incorecte
- Porții prea mari: gătim mai mult decât putem consuma
- Lipsa planificării meselor: cumpărăm alimente fără un plan concret de utilizare
Soluții pentru reducerea risipei alimentare
Reducerea risipei alimentare începe cu fiecare dintre noi. Iată câteva măsuri simple pe care le putem lua:
- Planifică mesele și fă o listă de cumpărături înainte de a merge la magazin
- Verifică ce ai deja în frigider și cămară înainte de a cumpăra alimente noi
- Depozitează corect alimentele pentru a le prelungi durata de viață
- Învață să interpretezi etichetele cu date de expirare
- Folosește resturile în moduri creative pentru alte preparate
- Donează alimentele pe care știi că nu le vei consuma
- Compostează resturile alimentare pentru a reduce impactul asupra mediului
